|
Biserica este obştea tuturor creştinilor care mărturisesc dreapta credinţă în Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.
Pentru menţinerea credinţei şi educaţiei religioase în spiritul dogmelor creştine, în comună există trei biserici, în Păstrăveni şi Rădeni construcţii durabile din piatră iar în Lunca Moldovei – construcţie de lemn, creştinii de rit vechi după evanghelie având case particulare de rugăciune.
Biserica din satul Păstrăveni se zice din legenda poporului că, ar fi zidită în timpul lui Ioan Paleologul, că ar fi fost ridicată până la ferestre şi lăsată astfel multă vreme în uitare, din care cauză zidul s-a degradat datorită condiţiilor atmosferice, prinzând igrasie intern şi extern, urme ce se observ şi astăzi, respingând orice tencuială cât de măiestrită ar fi ea.
Altă legendă ar spune că biserica s-a zidit de către o doamnă cu numele de Jupîneasa Paraschiva, ca fostă proprietară a moşiei, a cărei nume se găseşte pe o inscripţie pe o piatră mobilă din interiorul pridvorului bisericii.
Biserica a fost stricată de un cutremur şi refăcută de o doamnă cu numele Balaşa, dar iarăşi s-a deteriorat stând în pustie între anii 1885-1890. Atunci locuitorii s-au angajat faţă de arendaşul moşiei – un oarecare Sigismund Herşcovici – că vor face munci suplimentare pe moşie pînă la achitarea sumelor ce ar necesita la repararea bisericii. Oamenii au muncit mai mult ca să-şi aibă biserica lor. Biserica a mai avut încă două reparaţii una în anul 1904, făcută de colonelul Sergiu Candianu, şi alta în 1927 făcută de obşte. În biserică, pe o placă de marmură, se găseşte o inscripţie care indică mormîntul lui Beizadea Iorgu Sturza, fiul lui Ion Sandu Sturza, Domnul Moldovei “ săvîrşit din viaţă către de anul de faţă, 1843”. Mai sunt şi alte morminte cu monumente de piatră ale foştilor proprietari.
Dintre preoţii mai de seamă care au slujit aici amintim pe preoţii Simion, Andrei şi Gheorghe – fără să le fi cunoscut numele de familie, apoi pe preotul C. Milescu, preotul T. Stan, alt preot Milescu mutat la Botoşani, preotul V. Atanasiu urmat în 1931 de fiul său preotul teolog N. Atanasiu.
Ca stil arhitectonic, este de admirat construcţia în formă de cruce, lăudăroasă din depărtare, dar puţin încăpătoare înăuntru, avînd arcade cu stâlpi, ridicaţi pentru a sprijini zidul crăpat în timpul unui cutremur din anul 1938, stând câtva timp descoperită, până ce enoriaşii au adunat fonduri pentru repararea zidului şi acoperişului.
În Rădeni s-a construit cu cheltuiala colonelului Sergiu Candianu o biserică de zid care s-a sfinţit în 1922. Înainte de această biserică a mai fost una veche, din lemn, pe care locuitorii au donat-o satului Buzaţi, din apropriere, primul preot al acestei noi biserici a fost V. Hizan, care a funcţionat şi ca învăţător.
Nu sînt păstrate în biserică valori de patrimoniu deosebite, iar în cimitire, nu sunt morminte ale unor personalităţi naţionale.
Cele trei biserici şi-au stabilit hramul după cum urmează : biserica din Păstrăveni – hramul Emanoil, Pavel şi Ismail, Biserica Rădeni – hramul Sf.Sergiu şi biserica din Lunca Moldovei- hramul Sf. Gheorghe şi Sf.Dumitru.
Schit
În anul 2001, prin donaţia unei suprafeţe de teren de 1,5 ha de către persoanele Borş Elena, Ciocoiu Gh. Aurica, Ciocoiu Gh. Maria, Şarpe Gheorghe şi Şarpe Ion, se începe construirea unui schit de călugări la marginea satului Rădeni către localitatea Ţibucanii de sus, construcţie neterminată în totalitate astăzi, dar în care se ţin slujbe pentru enoriaşii ortodocşi de rit vechi de către un număr de 7 călugări veniţi de la mănăstirea Petru-Vodă.
|
|