Tectonica

   
 


 

 

Despre ...

Asezare geografica

Istorie

Evolutie paleogeografica

Relieful

Tectonica

Resurse naturale

Clima

Apele

Vegetatia

Fauna

Transporturi

Institutii de invatamant

Sanatate

Religie

Administratia

Monumente istorice

Declaratii de avere 2009

Declarații de interese 2009

imagini

 


     
 

Pentru înţelegerea corectă a tectonicii teritoriului studiat, trebuie ca aceasta să fie apreciată în cadrul unei arii mai largi, şi anume al Podişului Moldovei.
De-a lungul evoluţiei sale geologice, Podişul Moldovei a fost supus unor mişcări tectonice diferenţiate care s-au reflectat atât în structura sa de ansamblu, cât şi în configuraţia morfologică a acestui teritoriu. Ele au condiţionat în mare măsură transgresiunile şi regresiunile marine, care au generat depozitele cunoscute ale cuverturii. Structura monoclinală a formaţiunilor geologice în care este sculptat relieful Podişului Moldovei, ca şi prezenţa unor depozite mai vechi ce se afundă succesiv spre sud-sud-est, sub straturi din ce în ce mai tinere, demonstrează clar că simultan cu sedimentarea, a avut loc şi o înălţare tectonică care s-a propagat treptat dinspre nord-nord-vest spre sud-sud-est. 
  
Ca răspuns la înălţările din Zona Carpatică, marginea de vest a Platformei Moldoveneşti deci şi a teritoriului comunei Păstrăveni, a suferit o mişcare de subsidenţă, confirmată de o creştere treptată a grosimii formaţiunilor mo-pliocene de vest. Ţinând seama de existenta unei înclinări uniforme a tuturor depozitelor cuverturii, inclusiv a celei cuaternare, studiile de specialitate apreciază că mişcarea generală de ridicare care a dat naştere structurii monoclinale, s-a produs în pleistocenul inferior. Pentru ultima etapă de evoluţie, cea cuaternară, unele indicii în privinţa mişcărilor recente ale scoarţei sunt furnizate, între altele, şi de energia reliefului şi de poziţia teraselor în cadrul văilor.
Altitudinile relative, de 170-200 m ale teraselor superioare sunt cât se poate de concludente din acest punct de vedere. Referindu-se la mişcările neotectonice de pe cuprinsul ţării noastre se consideră că regiunile Podişului Moldovei situate la nord de linia Bacău-Vaslui-Huşi, au fost afectate de mişcări radiare pozitive în pliocen şi pleistocen şi de mişcări negative în holocen. Şi astăzi, teritoriul podişului se găseşte aproape în întregime sub influienţa unor mişcări pozitive, cu intensitate mai mare în jumătatea nordică şi mai atenuate spre sud. După harta mişcărilor verticale recente ale scoarţei terestre din România, în partea nordică corespunzătoare Podişului Sucevei şi Câmpiei Moldovei, ridicarea actuală atinge valori de 3-4 mm/an, iar mai la sud, pe o fâşie situată aproximativ între Târgu-Neamţ-Iaşi şi Bacău-Roman-Negreşti-Drânceni, ea este de 2-3 mm/an.