Fauna

   
 


 

 

Despre ...

Asezare geografica

Istorie

Evolutie paleogeografica

Relieful

Tectonica

Resurse naturale

Clima

Apele

Vegetatia

Fauna

Transporturi

Institutii de invatamant

Sanatate

Religie

Administratia

Monumente istorice

Declaratii de avere 2009

Declarații de interese 2009

imagini

 


     
 

A prezenta în câteva pagini fauna unei regiuni anume, fie chiar a uneia relativ limitate înseamnă a renunţă la o parte din ea sau în cazul cel mai bun, înseamnă a face referiri generale numai asupra unei grupe întregi de animale. Fauna ţinutului este extrem de diversificată şi bogată. Unele animale au o organizare relativ simplă, altele din ce în ce mai complexă; unele trăiesc libere, altele duc o viaţă parazitară; unele foarte numeroase sunt extrem de mici, încât nu pot fi văzute cu ochiul liber, altele din contra sunt mai mari şi mai mult sau mai puţin cunoscute oamenilor. In pământ, pe pământ, în apă, pe substrat organic sau anorganic elementele faunistice sunt întâlnite peste tot.
 
Originea faunei actuale
 
Fauna actuală a fost determinată în mare măsură de variaţiile climatice şi de deplasările speciilor în timpul perioadelor glaciare şi interglaciare. In perioadele glaciare, fauna de climă caldă din terţiar a dispărut şi s-a retras în sud iar elementele arctice, siberine şi altaice, imigrate dinspre nord, nord-est şi est s-au amestecat cu speciile de climă rece din Carpaţi, care s-au coborât la altitudini mai mici. Marea majoritate a speciilor de animale care populează pădurile şi câmpiile României au venit în ţinuturile noastre din refugiile glaciare după retragerea definitivă a calotei glaciare din Europa nordică şi dispariţia gheţarilor din Carpaţi. Fauna teritoriului studiat provine în mare parte din refugiul mediteraneran şi refugiul aralo-caspic. In absenţa unor studii dedicate ansamblului faunistic al ţinutului luat în descriere şi ţinând cont de rolul important pe care îl joacă în ecologia regiunii, ne vom referi cu precădere la grupe mari de vertebrate: mamifere, păsări, reptile, amfibieni şi peşti.
 
Fauna terestră
 
Fauna pădurii şi-a restrâns mult arealul şi numărul datorită accentuatei reduceri a suprafeţei pădurilor. Ea este reprezentată printr-o gamă variată de genuri, specii de la mamiferele de talie mare, până la lumea diversificată şi plină de dinamism a insectelor. Dintre mamifere sunt bine reprezentate cervidele. Astfel, căprioarele, datorită măsurilor de protecţiei şi vânătorii raţionale au atins o densitate apropiată de limita capacităţii de suport a biotopului. Din această cauză, acestea au părăsit pădurea în număr mare şi le întâlnim pe terenurile cultivate şi pe pajiştile din estul comunei. Suidele, reprezentate prin porcul mistreţ au ajuns să formeze populaţii numeroase, iar în căutarea hranei distrug adesea toamna culturile de porumb şi cartofi din vestul teritoriului. Vulpea este în număr tot mai redus, datorită acţiunilor de combatere prea brutala. Lupul nu se mai întâlneşte pe teritoriul comunei. Mustelidele sunt bine reprezentate prin nevăstuica, dihor, viezurele. Rozătoarele mai caracteristice acestei zone sunt: veveriţa, şoarecele scurmător, şoarecele de pădure.
O frecvenţă apreciabilă o au iepurii. Pasările se găsesc în număr mare şi aparţin unor grupuri sistematice variate. Mai caracteristice sunt picidele, reprezentate prin ghionoaie, ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea mică; strigidele, bine reprezentate prin ciuful de pădure, cucuveaua , buha, sunt mai rare. În număr mare sunt: pitulicea, piţigoii îndeosebi, sticletele, mierla, sturzul cântător, privighetoarea mare, ciocârlia de pădure, ciocârlanul, codobatura, turturica, gugustiucul, apărut recent din peninsula balcanică. Frecvente sunt deasemenea gaiţa, coţofana, stancuţaula), cioara.
Răpitoarele de zi sunt reprezentate prin: şorecarul comun, soimul rândunelelor, uliul porumbar, uliul păsarar. Cu frecvenţă apreciabilă e întâlneşte cucul, pupăza, graurul. Foarte comune sunt vrabia, rândunica, lăstunul. Reptilele au puţine specii caracteristice pădurii întâlnind: şarpele de pădure, guşterul, iar prin poeni şi pajişti şopârla. Amfibienii întâlniţi în ochiurile mlăştinoase şi bălţile din această zonă sunt reprezentaţi prin: tritoni, buhai de balta, cunoscute broaştele de lac, broasca roşie de pădure, brotăcelul. Litiera pădurii, luminişurile, scoarţa copacilor sunt populate de numeroase nevertebrate: gasteropode, miriapode, păianjeni etc. Dintre insecte o contribuţie importantă la igiena pădurii o au carahidele, furnica roşie, care se hrănesc cu larve, omizi şi alţi dăunători.
 
Fauna pajiştilor
 
Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, şoarecele de câmp. În preajma locuinţelor se dezvoltă în număr mare şoarecele de casă şi şobolanul de casă.
Destul de răspândit este şi iepurele de câmp, alături de care se mai întâlnesc ariciul, căprioara, vulpea. Păsările mai caracteristice sunt: prepeliţa sau pitpalacul, potârnichea. Mai numeroase sunt păsărclele: graurii, ciocârliile, guguştiucul, cucul, ciocârlanul, sticletele, vrăbiile, ciorile si rândunelele. În luna Moldovei se întâlnesc mai ales vara, specii ce cuibăresc în maluri ca prigoria, lăstunul de mal, codobatura sau ca cele ce îşi caută hrana aici, cum este barza sau pescăruşii care hoinăresc mai ales în lungul râului.
Reptilele au ca principali reprezentaţi: şarpele de casă, şopârla de câmp. Amifibiile sunt reprezentate prin: buhai de baltă şi broaşte. Dintre nevertebrate se impun cu populaţii numeroase diverse grupe de insecte, mai ales orthoptercle (cosaşi, greierele etc.) şi coleopterele (îndeosebi scarabeii).
Fauna acvatică este distribuită în mici areale disjuncte sau bandiforme, condiţionate de biotopurile specifice ale apelor stătătoare şi curgătoare. Mamiferele mai comune în apele stătătoare ale comunei sunt: şobolanul de apă şi chiţcanul. Acvifauna este mai numeroasă în timpul pasajului de primăvară şi toamna fiind reprezentată prin diferite specii de gâşte şî raţe sălbatice. Unele dintre raţele sălbatice cuibăresc frecvent în spaţiul comunei.
Ihtiofauna este deasemenea, relativ bogată şi variată, mai ales pe cursul Moldovei. Dintre speciile de peşti mai importante sunt: scobaiul, cleanul, mreana , moioaga. Mai rar coboară aici însoţitorii păstrăvului (zgăvocul, boişteanul, porcuşorul de mal). În acumulările din estul satului Lunca Moldovei trăiesc: linul, carasul, ştiuca , tiparul, zvârluga.
 
Importanţa faunei
 
Cât priveşte importanţa economico - socială a faunei comunei, o putem aprecia ca fiind de mare utilitate, rolul ei în viaţa societăţii este atât direct, prin posibilitatea valorificării, în primul rând a faunei cinegetice şi piscicole, cât şi indirect, prin contribuţia substanţială la menţinerea echilibrului biologic.
Fauna cinegetică constituie o importantă bogăţie a comunei, ponderea cea mai mare o au animalele vânate pentru necesităţi alimentare iepuri, mistreţi, căprioare, raţe, gâşte), apoi pentru blana lor dihori, nevăstuici, vulpi, iepuri); pentru combaterea dăunătorilor (mustelide, rozătoare, unele păsări).
Mai puţin perceptibilă, dar cel puţin tot atât de importantă este contribuţia faunei la menţinerea echilibrului biologic. Creşterea continuă a densităţii populaţiei, extinderea şi intensificarea agriculturii şi traficului rutier, cu reducerea corespunzătoare a pajiştilor, mlaştinilor, bălţilor, medii de viaţa favorabile dezvoltării faunei spontane, folosirea uneori neglijenta a pesticidelor pentru dăunători vânatul şi pescuitul abuziv, au contribuit la reducerea numerică sau chiar la dispariţia unora dintre ele. Din păcate fauna piscicolă, care ar putea aduce importante venituri prin amenajări speciale, este lăsată sa evolueze spontan, ceea ce încurajează braconajul, care periclitează echilibrul şi productivitatea.